Proprietatea unor produse fitofarmaceutice de a provoca vatamari trecatoare sau persistente plantelor
Proprietate pe care o au unele substante chimice de a actiona numai asupra unor categorii de agenti fitopatogeni.
Proprietatea unor substante de a adera si ramane mai mult timp pe plantele tratate.
Substanta chimica lipsita de proprietati biologice, care adaugata produselor fitofarmaceutice le modifica unele insusiri fizice si chimice.
Ceata formata prin dispersarea unui preparat chimic in picaturi foarte mici (sub 50 microni)
Boala a plantelor produsa de ciuperci patogene din genul Alternaria
Produs fitofarmaceutic care opreste evolutia bolilor criptogamice
Actiune fungicida
Prelungire filamentoasa, continua sau septata, hialina sau colorata, simpla sau ramificata, ce se gaseste la suprafata unor formatiuni fructifere
Produsul fecundatiei la ciupercile din clasa Ascomycetes, de forma oval-globuloasa sau alungita, in interiorul careia se diferentiaza ascosporii
Ciuperci care formeaza asce ca forma de reproducere sexuata
Spor caracteristic ascomicetelor care se formeaza in interiorul ascelor, in urma unui proces de diviziune reductionala.
Nedezvoltarea normala a plantelor cauzata de diferiti factori.
Actiune de anuntare a cultivatorilor prin presa, radio, televiziune, scrisoare, sa aplice tratamente chimice pentru prevenirea si combaterea unor boli si daunatori.
Produs fitofarmaceutic utilizat in combaterea bolilor bacteriene.
Boala provocata de bacterii.
Scara BBCH este utilizata pentru identificarea etapelor de dezvoltare fenologica a plantelor. Scara BBCH utilizeaza un sistem de coduri zecimale, care este impartit in etape de crestere principale si secundare si se bazeaza pe sistemul de coduri de cereale (scara Zadoks).
Sindrom complex de boli fungice, cauzate in special de ciupercile din genurile Phytium, Rizoctonia, Verticilium, Didimela si se manifesta prin sugerea tulpinei plantelor tinere la nivelul solului urmate de ofilirea si caderea plantutelor
Masura de protectie a plantelor prin prevenirea raspandirii unor boli periculoase pe areale in care nu au aparut inca.
Calitatea unor pesticide de a se putea aplica in amestec, fara pierderea eficacitatii si fara a produce fenomene fitotoxice asupra plantelor tratate.
Reprezinta concentratia pana la care agentul patogen isi pastreaza caracterul infectios.
Cantitatea de substanta activa sau produs comercial care intra in amestec in: solutie, suspensie sau pulbere. Se exprima in procente la greutate sau volum sau in cifre absolute.
Operatia prin care se amesteca substanta activa cu suporturi dispersante, adezive, muiante, emulgatoare, stabilizatoare sau tensioactive rezultand pulberi de prafuit, pulberi muiabile, solutii, granule.
Spor exogen, imobil, asexuat, de forme, culori si marimi diferite, specific ciupercilor evoluate, care se formeaza fie direct pe miceliu, fie pe formatiuni caracteristice.
Ramificatie a miceliului fructificativ, mai mult sau mai putin diferentiata, caracateristica genului, pe care se formeaza sporii.
Plante cultivate cu caractere distinctive (linie, soi, hibrid).
Stratul exterior al epidermei organelor plantelor superioare sau ale unor corpuri fructifere de la ciuperci.
Determinarea prin metode specifice a agentului patogen si a bolii.
Raspandirea propagulelor de infectie.
Cantitatea de pesticid necesara pentru a combate un sistem biologic daunator.
Cantitatea de pesticid care are eficacitate asupra unui sistem biologic daunator.
Cantitatea maxima de substanta chimica care nu provoaca modificari negative asupra unui organism viu.
Cantitatea de produs toxic necesara pentru a omori un sistem biologic.
Este cantitatea de substanta care produce o mortalitate de 50% din indivizii biologici.
Operatia de acoperire a semintelor cu o crusta de pesticid, cu adeziv si uneori si cu ingrasaminte pentru usurarea semanatului si asigurarea protectiei contra sistemelor biologice daunatoare.
Acoperirea semintei cu un liant, substanţe insecto-fungicide, erbicide, biostimulatori, uneori substante nutritive si microelemente. Semintele primesc o forma regulata, cu avantaje importante pentru semnatul de precizie.
Dispersarea in apa a unui produs chimic uleios, in particule foarte fine, cu aspect laptos.
Fenomenul de manifestare a unei boli pe teritoriu foarte intins.
Microorganism parazit sau saprofit, care creste si se dezvolta la suprafata organelor plantelor.
Produs folosit pentru distrugerea chimica a buruienilor.
Umflatura neregulata, de diferite dimensiuni, care se formeaza pe organele atacate de agentii fitopatogeni.
Lichid gomos rezultat in urma activitatii bacteriilor, pe suprafata organelor atacate.
Boala a plantelor provocata de ciuperci din fam. Erysiphaceae.
Suprafata frunzei vii pe care se dezvolta bacterii sau ciuperci parazite sau saprofite.
Substante antitoxice si inhibitoare produse postinfectional de plante, ca reactie de aparare impotriva atacului unor agenti daunatori.
Medicina vegetala, care studiaza bolile la plante si combaterea lor.
Actiunea vatamatoare a unor produse fitofarmaceutice asupra plantelor tratate.
Boala fiziologica provocata de diversi factori abiotici, neinfectiosi.
Produs fitofarmaceutic, utilizat in combaterea micozelor.
Filament unicelular sau pluricelular, cu crestere terminala, din care este constituit miceliul ciupercilor.
Parazit care se instaleaza pe alte organisme parazite si se hraneste pe seama lor.
Inmultire anormala, exagerata a celulelor plantelor bolnave.
Mecanism de aparare al plantelor fata de un agent patogen obligat, care consta din moartea celulor din jurul punctului in care a patruns patogenul, oprindu-l sa se raspandeasca mai departe.
Gradul cel mai inalt de manifestare a rezistentei la agenti daunatori.
Sursa de agent fitopatogen, care produce infectii.
Organism aflat in prima faza evolutiva dupa iesirea din ou.
Nume generic dat pentru bolile plantelor produse de ciuperci.
Amestec de dungi sau pete divers colorate pe organele atacate ale plantelor.
Amestec de substante nutritive, in stare lichida sau solida, pe care se cultiva artificial microorganisme.
Aparatul vegetativ (corpul) unicelular sau pluricelular al ciupercilor.
Toxina elaborata de ciuperci.
Boala provocata de ciuperci.
Totalitatea microorganismelor cu celule de natura vegetala care se dezvolta intr-un habitat.
Boala a plantelor produsa de specii ale genului Monilinia.
Piticire a plantelor atacate de diferiti agenti patogeni.
Distrugerea totala (moartea) a tesuturilor atacate.
Forma imatura a unor insecte, care sufera o metamorfoza treptata inainte de a ajunge la stadiul de adult.
Cantitatea de lichid care trebuie aplicata la tratarea bolilor pe o anumita suprafata.
Patogenii, daunatorii si buruienile trecute pe listele de carantina fitosanitara (interna sau externa).
Succesiunea de procese si faze care duc la imbolnavirea unei plante cu un agent patogen.
Proprietatea unui produs chimic de a patrunde in unele organe ale plantelor tratate, fara a avea o actiune sistemica.
Proprietatea unui produs fitofarmaceutic de a ramane mai mult timp pe plantele pe care a fost aplicat.
Substante, compusi si produse chimice folosite in combaterea patogenilor, daunatorilor si buruienilor, in ecosisteme agricole si silvice.
Impurificarea mediului extern cu agenti chimici, fizici sau biologici, intr-o proportie atat de ridicata incat devin nocivi pentru sistemele biologice vegetale si animale din habitatele si zonele respective.
Dispersarea produselor fitofarmaceutice sub forma de pulbere cu ajutorul prafuitoarelor.
Procedeu care permite a se aplica incarcaturi electrostatice particulelor electrostatice.
Metoda de tratare, care permite aplicarea simultana a unei pulberi uscate si a pulverizarii unui lichid.
Metoda de prevenire sau combatere biologica a agentilor patogeni, care consta in infectarea prealabila a plantelor cu tulpini slab virulente de patogeni si prevenirea aparitiilor de infectii puternice.
Totalitatea masurilor aplicate in vederea prevenirii aparitiei, evolutiei si raspandirii bolilor la plante.
Prevederea aparitiei infectiilor, a evolutiei atacurilor de agenti patogeni si a gravitatii pagubelor pe care acestia le vor produce.
Produs sub forma de pulbere , care, inainte de utilizare, se disperseaza de apa.
Dispersarea produselor fitofarmaceutice sub forma lichida , cu aparate speciale, in picaturi de 50-100 microni marime.
Faza finala a metamorfozei prin care trece o insecta de la eclozarea din ou pana la atingerea stadiului de adult.
Simptom provocat de diverse bacterii si ciuperci patogene, caracterizat prin descompunerea tesuturilor sau partilor de plante infectate, sub actiunea enzimelor de maceratie.
Populatie de indivizi care se deosebesc de alte populatii din aceeasi specie prin caractere fiziologice, biochimice sau patologice, privind gradul de virulenta si modul de manifestare al simptomelor. Numarul de rase este diferit la diferite specii patogene in zone sau tari diverse si variaza in timp.
Unitate interspecifica, cuprinzand indivizii (aceleiasi specii), care se deosebesc de ceilalti prin anumite caractere.
Scaderea eficacitatii unor fungicide fata de unii patogeni asupra carora au fost multa vreme active, ca urmare a utilizarii numai a acestora prin tratamente unilaterale si repetate.
Boala provocata la diferite specii de plante ale genului Rhizoctonia.
Boala produsa la diferite specii de plante de ciuperci Uredinalae.
Sistem biologic care traieste si se hraneste pe resturile anumitor specii de plante sau pe anumite organe ale acestora ( seminte, fructe, bulbi, tubercului). Din punct de vedere al protectiei plantelor sunt importante organismele care produc putregaiuri in depozite.
Perete despartitor transversal sau uneori si longitudinal, care se gaseste in hifele miceliene ale talului sau in sporii unor ciuperci.
Boala produsa la diferite specii de plante ale genului Septoria.
Populatia unui patogen in care toti indivizii au caracter serologic comun (virusuri, bacterii).
Manifestarea modificarilor suferite de plantele bolnave.
Un tip de cooperare intre doi sau mai multi agenti fizici, chimici sau biologici, care actioneaza concomitent si realizeaza un efect mai mare.
Se refera la modul de dezvoltare si raspandire a unui agent patogen in interiorul gazdei prin vasele conducatoare sau la pesticidul care este absorbit de planta, prin radacini sau frunze si circula prin tesuturi asigurand protectia acestora.
Organ caracteristic, capabil de reproducere si propagare a agentilor patogeni.
Dispersiune intr-un lichid in particule foarte fine a unui preparat in stare solida.
Corpul ciupercilor evoluate considerat ca organism intreg.
Numarul de zile care trebuie sa se scurga de la aplicarea ultimului tratament cu pesticide pana la recoltarea oraganelor consumabile in vederea utilizarii, fara pericol de intoxicare.
Soi, hibrid sau linie de planta cultivata care reactioneaza slab la infectia unui agent patogen, pierzand putin din productie.
Puterea de otravire a unui produs fitofarmaceutic.
Structura celulei sau tesutului la nivel molecular, observabila numai cu microscopul electronic.
Boala a plantelor produsa de specii de Verticillium.
Ingrosarea neuniforma a invelisului unor spori de ciuperci.
Boala produsa de virusuri.
Cantitatea de lichid cu pesticid , care se aplica in culturi pentru prevenirea si combaterea sistemelor biologice daunatoare.
Amestec de apa cu produse fitofarmaceutice in anumite conditii si proportii in vederea utilizarii pentru stropiri.
Celula diploida rezultata din contopirea a doi gameti haploizi.
Studierea unor insusiri ale agentilor fitopatogeni se poate face in afara organismului parazitat, in anumite conditii, in laborator.
Unele insusiri ale agentilor fitopatogeni pot fi studiate numai in interiorul organismului viu, care constituie mediul de dezvoltare al acestora.
Copyright 2006-2024 © MARCOSER SRL. Toate drepturile rezervate.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul acestui website, pentru a oferi funcționalitați web specifice, dar și pentru a analiza traficul. Inainte de accesa acest website, îți recomandăm să citesti Politica de confidentialitate