Xanthomonas vesicatoria este un agent patogen care provoaca pagube majore atat la tomate, cat mai ales la ardei, cultura unde boala se manifesta cu o severitate mai ridicata decat la tomate.
Timp de aproxiamtiv 70 de ani s-a considerat ca acesta bacterie, care afecteaza tomatele si ardeii, este o singura specie cu mai multe rase.
Cercetarile din ultimii 20 de ani au dovedit ca sunt 4 specii distincte si anume: Xanthomonas euvesicatoria, Xanthomonas vesicatoria, Xantomonas perforans si Xantomonas gardneri.
In contiuare va fi utilizata denumirea comuna de Xanthomonas vesicatoria pentru toate cele 4 specii distincte, deoarece simptomele specifice sunt aceleasi pentru toate speciile si doar analizele genetice aprofundate pot face diferenta intre ele.
Boala se transmite si prin seminte, caz in care pagubele sunt deosebit de insemnate.
Asemanarea este foarte mare cu atacul de Pseudomonas syringae pv tomato (Patarea pustulara a tomatelor) dar aceasta devine activa la temperaturi mai scazute.
Principalele simptome ale bolii
Simptomele provocate de infectia Xanthomonas vesicatoria pe organele plantelor sunt foarte similare cu simptomele provocate de alta bacterie, Pseudomonas syringae pv. tomato, cu exceptia lezunilor de pe fructe, unde simptomele diferentiaza clar cele doua boli.
De altfel, nu este deloc iesit din comun ca Pseudomonas syringae pv. tomato si Xanthomonas vesicatoria sa fie prezente in acelasi timp in aceeasi cultura, pe aceleasi plante.
Simptomele vizibile pe frunzele plantelor incep cu leziuni foarte mici , initial translucide, cu pozitionare aleatorie pe frunzulite sau pe marginea lor. Aceste mici zone translucide la inceput devin rapid puncte necrotice circulare sau de forma neregulata (2-3 mm diametru), inconjurate sau nu de halouri galbene.
Centrul zonelor necrozate se usuca si tesutul afectat se poate desprinde de restul frunzei.
In conditii de umezeala mare si temperaturi ridicate (25-30o C) leziunile cresc in dimensiuni si ajung sa se uneasca, afectand zone intinse din suprafata foliara.
Zona foliara astfel afectata se necrozeaza, se usuca si se poate desprinde cu usurinta de restul frunzei.
Pe alte parti ale plantei, in special pe tulpina si petiol, se pot observa aceleasi simptome, insa in locul punctelor mici negricioase sunt zone mai intinse si alungite. Cand bacteria este prezenta pe flori, aceste pot cadea din cauza infectiei.
Pe fructe simptomele sunt reprezentate de leziuni necrotice circulare, de culoare neagra sau maro-inchis usor adancite cu diametru de 3-5 mm.
Diametrul mare al leziunilor este simptomul caracteristic infectiei cu Xanthomonas vesicatoria care se diferentiaza clar de simptomele bacteriei Pseudomonas syringae pv. ce apar pe fructe ( puncte mici, superficiale, negre, cu diametrul de 1 mm, inconjurate de un halou verde.
De asemenea, o alta cheie de diagnosticare a infectarii cu Xanthomonas vesicatoria este asemanarea foarte mare a simptomelor de pe fructe cu cicatricile provocate de grindina.
Mecanismele de infectare
Vreme calda (25-30o C) si apa prezenta pe frunze influenteaza pozitiv aparitia si dezvoltarea infectiei. Noprile reci, cu temperaturi sub 16o C, inhiba complet dezvoltarea bacteriei, insa aceste conditii favorizeaza dezvoltarea bacteriei Pseudomonas syringae pv. tomato.
Bacteria patrunde in planta atat prin diferite rani provocate de copilire, defoliere, vant, muscaturi de insecte, cat si prin deschiderile naturale ale frunzelor: stomatele si hidatodele (deschideri naturale ale frunzelor aflate pe margini. In 24 de ore sunt produse milioane de bacterii, care ajuta la diseminarea puternica a infectiei, de aici caracterul aleatoriu al leziunilor care apar la inceput pe frunze), iar primele simptome vizibile pe frunze apar la 5-6 zile de la infectie.
Combaterea patarii si basicarii fructelor
Produse omologate pentru combaterea chimica a patarii si basicarii fructelor:
Intra in comunitatea cultivatorilor de legume din Romania!
--
Informatiile oferite sunt recomandari generale, elaborate cu grija, pentru a contribui la dezvoltarea in conditii optime a culturilor. Cu toate acestea, circumstantele locale, conditiile de mediu, gradul de infectie, aplicarile necorespunzatoare ale produselor, greselile tehnologice, pot produce modificari asupra rezultatelor obtinute. Din aceste motive, Marcoser nu isi poate asuma raspunderea pentru eventualele efecte negative din cultura.